Se afișează postările cu eticheta Articole culinare si non-culinare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Articole culinare si non-culinare. Afișați toate postările
duminică, noiembrie 11, 2012
Dulcesarat are 3 anisori
dulcesarat
maria elena
at
11 noiembrie
retete,culinar
Articole culinare si non-culinare,
Dulcesarat la 3 anisori
Nu pot crede ca au trecut deja 3 ani de cand am blog. Imi amintesc cu cat entuziasm am inceput, ce mult timp si munca am investit. Mi-a fost greu, eu nemaifiind la prima tinerete sa tin pasul cu tehnica, dar m-am straduit sa nu-mi dezamagesc vizitatorii, nu stiu in ce masura am reusit. La un moment dat, voiam chiar sa renunt, insa dupa ce am cladit o parte din blog, imi parea rau s-o fac. Uitandu-ma in urma la primele mele postari, cand nu stiam prea multe lucruri despre bloggerit, sau legate de imagini, mie mi se pare ca am progresat. Aparatul foto pe care il am, nu este unul performant, desi imi doresc cu disperare un Nikon, dar cred ca visez degeaba, ca acest lucru nu se va intampla, insa m-am straduit sa redau intotdeauna cele mai sugestive imagini. Asa cum am mai amintit cu alte ocazii, aparitia blogului Dulcesarat, este legata de existenta site-ului Gustos.ro, care in 2009, la sfarsitul toamnei, organiza un concurs, la care puteau participa doar bloggeri. Asadar, la inceputul lui noiembrie, eu inscriam primele retete pe blog. Am pana in prezent aproximativ 300 si ceva de retete, in mare parte ardelenesti, de pe Valea Tarnavelor, unde traiesc si de unde imi am originile, parintii si bunicii mei fiind din aceasta zona. Multumesc frumos, admiratorilor blogului si vizitatorilor lui, pe care ii vreau in numar cat mai mare, pe care ii primesc cu drag si ii astept cu impresii.
vineri, octombrie 14, 2011
S-a mai scurs un an si am ajuns la cea de-a doua aniversare a blogului Dulcesarat. Sunt mandra si bucuroasa ca am ajuns aici, vreau sa multumesc sincer tuturor vizitatorilor care mi-au trecut pragul pt comentariile bune sau critice pe care le-au lasat. Daca li s-a parut cat de cat interesant acest blog, ii invit sa-mi treaca pragul cand raman in pana de idei, voi incerca sa nu-i dezamagesc, sa vin cu retete interesante si gustoase.
Dragii mei prieteni va astept in fiecare zi.
Dulcesarat la 2 anisori
dulcesarat
maria elena
at
14 octombrie
retete,culinar
Articole culinare si non-culinare,
Dulcesarat la 2 anisori
S-a mai scurs un an si am ajuns la cea de-a doua aniversare a blogului Dulcesarat. Sunt mandra si bucuroasa ca am ajuns aici, vreau sa multumesc sincer tuturor vizitatorilor care mi-au trecut pragul pt comentariile bune sau critice pe care le-au lasat. Daca li s-a parut cat de cat interesant acest blog, ii invit sa-mi treaca pragul cand raman in pana de idei, voi incerca sa nu-i dezamagesc, sa vin cu retete interesante si gustoase.
Dragii mei prieteni va astept in fiecare zi.
joi, septembrie 08, 2011
Mereu imi vin in minte vacantele frumoase, petrecute la bunicii dinspre mama. Bunica mea draga, nu mai este, insa imaginea ei o pastrez vie mereu in mintea si sufletul meu. Mama Sofia, era o taranca frumoasa, inalta, cu ochii albastri ca cerul. Mi-era asa draga, ma bucuram mereu cand venea la noi, ma cuibaream in poala ei si nu ma mai dadeam jos, numai cand ma certa mama, insa bunica o dojenea cu glasul ei bland: las-o Maria! Bunicul meu, mosu Valere, a plecat devreme pe cealalta lume, pe cand aveam eu vreo 7-8 ani, insa bunica a trait pana la 84 de ani.
Bunicii mei locuiau intrun satuc frumos, Lupu este numele, cu aer nepoluat, cu multi locuitori, aproape de orasul Blaj (micuta Roma, asa cum l-a numit Eminescu), la confluenta celor 2 Tarnave. Sunt proaspete in mintea mea, vizitele la casa bunicilor, desi ei nu mai sunt de peste 30 de ani... Satucul bunicilor este situat in Podisul Secaselor si apartine de comuna Cergau.
Acum as vrea sa ma mandresc facandu-va cunoscut faptul ca in pamantul satului Lupu, s-a descoperit un foarte important tezaur dacic, de argint, din timpul razboaielor daco-romane. Tot un motiv de mandrie este si faptul ca bunicul meu, mosu Valere, era ruda cu poetul ardelean Aron Cotrus, care insa a trait o vreme in Spania, la Madrid si s-a stins pe pamant strain in America. In satul Lupu, exista o statuie ridicata in amintirea lui Aron Cotrus si din cate am aflat, acesta este comemorat in fiecare an in luna ianuarie.
Doamne, cat imi era de draga casuta bunicilor varuita in neriu (albastru) cu pridvor, cu odaia dinentre(adica cea dinainte, de la strada) cu geamurile adapostite de obloanele verzi din lemn, o alta odaie, unde iarna gateau. De-a lungul casei era pridvorul cu multi stalpi. In casa tavanul era podit cu lemn, peste care din loc in loc erau niste grinzi mari tot din lemn, pe care bunica tinea agatate in cuie, ulcele din pamant, iar pe pereti avea agatate blide cu desene interesante, unele cu motive nationale, dar si cu alte desene, spre ex unul era pictat cu un cocos. In ulcele bunica ascundea zaharul cotcas (adica cel cubic), si voia sa ma rasplateasca uneori cand mancam tot, pt ca eram o mare mofturoasa. Insa spre dezamagirea dansei, mie nu prea imi pasa de zaharul ei ca imi placeau mai tare bomboanele de la oras. Langa casa era conia (bucataria de vara), care era ceva improvizat, acoperit , din lemn, unde aveau cuptorul de paine, in care mama Sofie, facea pita proaspata si crescuta, lichie cu varza, cu ceapa si prune, unde toamna usca prune pt iarna. Prunele uscate in cuptor, erau tare bune iarna, cand ne trimitea si noua, la oras, iar mama facea zama de prune. Uneori luam din camara prune pe care nu le mai spalam, le mancam asa pline de cenusa din cuptor.
In fundul curtii statea mandru un par cu miezul rosu, cu pere mici si gustoase. Mai sus, era poiata, sopru si vizavi de sopru exista o constructie din lemn, unde bunicii pastrau lazile cu faina. In fata acestui adapost, era coserul cu cucuruz. Langa poarta, imi amintesc fantana cu ciutura si troaca mare din care se adapau vitele cand se intorceau din ciurda.
Dupa poiata si sopru, incepea o livada frumoasa de pomi in care majoritatea erau pruni si meri. Cam acesta era decorul in care eu imi petreceam vacantele de vara. Prunele din livada erau din cele bistritene si clichine.
Casa bunicilor statea intre casa lui nana Marie a lui Gustin si Nana Marie a lui Dumitru. Noi eram copii lu' Maria lui Isaila lu' Valere, dupa numele bunicului.
Ma opresc aici cu povestea, sa nu va plictisesc, voi continua cat de curand cu un nou episod.
Lupu leaganul copilariei mele
dulcesarat
maria elena
at
08 septembrie
retete,culinar
Articole culinare si non-culinare,
Lupu leaganul copilariei mele
Mereu imi vin in minte vacantele frumoase, petrecute la bunicii dinspre mama. Bunica mea draga, nu mai este, insa imaginea ei o pastrez vie mereu in mintea si sufletul meu. Mama Sofia, era o taranca frumoasa, inalta, cu ochii albastri ca cerul. Mi-era asa draga, ma bucuram mereu cand venea la noi, ma cuibaream in poala ei si nu ma mai dadeam jos, numai cand ma certa mama, insa bunica o dojenea cu glasul ei bland: las-o Maria! Bunicul meu, mosu Valere, a plecat devreme pe cealalta lume, pe cand aveam eu vreo 7-8 ani, insa bunica a trait pana la 84 de ani.
Bunicii mei locuiau intrun satuc frumos, Lupu este numele, cu aer nepoluat, cu multi locuitori, aproape de orasul Blaj (micuta Roma, asa cum l-a numit Eminescu), la confluenta celor 2 Tarnave. Sunt proaspete in mintea mea, vizitele la casa bunicilor, desi ei nu mai sunt de peste 30 de ani... Satucul bunicilor este situat in Podisul Secaselor si apartine de comuna Cergau.
Acum as vrea sa ma mandresc facandu-va cunoscut faptul ca in pamantul satului Lupu, s-a descoperit un foarte important tezaur dacic, de argint, din timpul razboaielor daco-romane. Tot un motiv de mandrie este si faptul ca bunicul meu, mosu Valere, era ruda cu poetul ardelean Aron Cotrus, care insa a trait o vreme in Spania, la Madrid si s-a stins pe pamant strain in America. In satul Lupu, exista o statuie ridicata in amintirea lui Aron Cotrus si din cate am aflat, acesta este comemorat in fiecare an in luna ianuarie.
Doamne, cat imi era de draga casuta bunicilor varuita in neriu (albastru) cu pridvor, cu odaia dinentre(adica cea dinainte, de la strada) cu geamurile adapostite de obloanele verzi din lemn, o alta odaie, unde iarna gateau. De-a lungul casei era pridvorul cu multi stalpi. In casa tavanul era podit cu lemn, peste care din loc in loc erau niste grinzi mari tot din lemn, pe care bunica tinea agatate in cuie, ulcele din pamant, iar pe pereti avea agatate blide cu desene interesante, unele cu motive nationale, dar si cu alte desene, spre ex unul era pictat cu un cocos. In ulcele bunica ascundea zaharul cotcas (adica cel cubic), si voia sa ma rasplateasca uneori cand mancam tot, pt ca eram o mare mofturoasa. Insa spre dezamagirea dansei, mie nu prea imi pasa de zaharul ei ca imi placeau mai tare bomboanele de la oras. Langa casa era conia (bucataria de vara), care era ceva improvizat, acoperit , din lemn, unde aveau cuptorul de paine, in care mama Sofie, facea pita proaspata si crescuta, lichie cu varza, cu ceapa si prune, unde toamna usca prune pt iarna. Prunele uscate in cuptor, erau tare bune iarna, cand ne trimitea si noua, la oras, iar mama facea zama de prune. Uneori luam din camara prune pe care nu le mai spalam, le mancam asa pline de cenusa din cuptor.
In fundul curtii statea mandru un par cu miezul rosu, cu pere mici si gustoase. Mai sus, era poiata, sopru si vizavi de sopru exista o constructie din lemn, unde bunicii pastrau lazile cu faina. In fata acestui adapost, era coserul cu cucuruz. Langa poarta, imi amintesc fantana cu ciutura si troaca mare din care se adapau vitele cand se intorceau din ciurda.
Dupa poiata si sopru, incepea o livada frumoasa de pomi in care majoritatea erau pruni si meri. Cam acesta era decorul in care eu imi petreceam vacantele de vara. Prunele din livada erau din cele bistritene si clichine.
Casa bunicilor statea intre casa lui nana Marie a lui Gustin si Nana Marie a lui Dumitru. Noi eram copii lu' Maria lui Isaila lu' Valere, dupa numele bunicului.
Ma opresc aici cu povestea, sa nu va plictisesc, voi continua cat de curand cu un nou episod.
duminică, octombrie 31, 2010
Un an de site ,,Dulcesarat,,
dulcesarat
maria elena
at
31 octombrie
retete,culinar
Articole culinare si non-culinare,
Un an de site dulcesarat
Ma uit inapoi si nu-mi vine sa cred. Acum un an, se lansa pe gustos.ro un concurs la care puteai sa participi doar daca aveai un blog culinar, inscriind in concurs o reteta de pe propriul blog. Voiam neaparat sa particip la respectivul concurs, insa nu aveam blog, deci am trecut la ,,fabricarea,, unuia si..... uite asa, a aparut ,,Dulcesarat,,. Multumesc gustos.ro, desi la acel concurs nu am castigat nimic, insa m-am ales cu blogul. Datorita acestei intamplari am pasit cu timiditate in blogosfera romaneasca.
Multumesc vizitatorilor blogului, celor care au trecut pe aici si au lasat comentariile lor ca marturie a vizitei pe care mi-au facut-o.
Multumesc vizitatorilor blogului, celor care au trecut pe aici si au lasat comentariile lor ca marturie a vizitei pe care mi-au facut-o.
duminică, septembrie 12, 2010
Legume si fructe in culori neobisnuite
dulcesarat
maria elena
at
12 septembrie
retete,culinar
Articole culinare si non-culinare,
Legume si fructe in culori neobisnuite
E foarte interesant, sa intalnesti legume sau fructe nu prea des intalnite pe pietele noastre. Ma gandeam ca e la fel de interesant si pt altii care nu au avut ocazia sa pipaie aceste bunatati, doar sa le vada.
Zilele trecute am fost surprinsa sa gasesc vinete cu coaja alba, tare frumoase. Curiozitatea a fost mare, sa gatesc cu acest soi de vinete, gustul insa mi s-a parut acelasi pt vinete cu coaja alba ca si pt cele cu coaja bruna. A mai aparut vanata mov, pe care nu am gasit-o in piata, care mi s-a parut o alta curiozitate, am vazut-o doar in pozele de pe internet.
Ceapa alba, am testat-o este dulce si mai putin piscacioasa. Daca le gasiti la tarabe sa nu le ocoloiti, macar din curiozitate sa le cumparati, sa le testati.
Vanata mov. |
Cartofi mov. |
Conopida mov sau portocalie. |
Banane rosii. |
Porumb rosu. |
Ardei gras galben si mov. |
Fasole mov. |
Ceapa alba, alaturi de cepa galbena si rosie. |
miercuri, iunie 09, 2010
2. Agar - este un gel extras dintr-o alga sub forma de pulbere. Ajuns in organism, absoarbe lichidele si isi mareste volumul, captand grasimile si zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grasimi si zaharuri. Cantitatea optima este de 3 g pe zi. Se poate folosi la supe si sosuri.
3. Alge marine - contin multe fibre.
4. Ananas - contine enzime care dizolva grasimile.
5. Anason - degreseaza organismul.
6. Andive - au calorii negative, stimuleaza secretia biliara.
7. Anghinare - diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute - intensifica metabolismul.
9. Avocado - are proteine vegetale usor digerabile.
10. Broccoli - are calorii negative.
11. Busuioc - degreseaza organismul, are calorii negative.
12. Caise - laxative, ajuta digestia.
13. Cardamonul - este un condiment traditional arab numit si "hell". Cateva seminte luate inainte de masa cu 10 minute, stimuleaza digestia, iar puse in cafea neutralizeaza toxicitatea ei.
14. Carne de curcan - are putine calorii si putine grasimi.
15. Cartofi - se consuma fara grasimi si doar cu alte legume.
16. Castane - ard grasimile.
17. Castravete - are calorii negative, elimina toxinele.
18. Capsune - elimina toxine din organism, au calorii negative.
19. Ceapa - degreseaza organismul, are calorii negative.
20. Chimen - regleaza secretia de enzime.
21. Cicoare - stimuleaza digestia.
22. Cimbru - degreseaza organismul.
23. Cirese - sunt depurative.
24. Coacaze negre - reechilibreaza metabolismul.
25. Coada-calului - mareste procesele de eliminare a toxinelor.
26. Conopida - are calorii negative.
27. Coriandru - reduce balonarea.
28. Cresonul - se poate consuma ca salata, suc, supa sau pentru condimentarea carnii si a legumelor. Are efect antibiotic fara a afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e un bun diuretic si detoxifiant si ajuta la eliminarea grasimii. Ceaiul e bun si contra tusei. Atentie, planta uscata isi pierde puterile curative!
29. Cuisoare - au calorii negative.
30. Dafinul - are marea proprietate de a dizolva si elimina grasimile, iar pentru asta nu trebuie consumat in cantitati mari, cateva frunze puse in mancare sunt suficiente, insa trebuie folosite frecvent pentru ca efectul sa fie vizibil.
31. Dovlecel - are calorii negative.
32. Fasole patata - este purgativa.
33. Fasole verde - are calorii negative.
34. Ghimbir - intensifica metabolismul.
35. Ginseng - elimina toxinele.
36. Graham - are multe fibre.
37. Grepfrut - contine enzime care dizolva grasimile.
38. Gulie - regleaza nivelul glucozei.
39. Hrean - degreseaza organismul.
40. Kiwi - este puternic antioxidant.
41. Lamaie - degreseaza organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce - stimuleaza ficatul si secretia vezicii biliare si imbunatateste digestia. Se foloseste radacina si se consuma ca ceai, infuzie: 2 lingurite la o cana. Se bea dupa masa. Atentie, mareste fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de cateva saptamani poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma - are efect racoritor.
44. Mandarine - reduce indigestia.
45. Mango - are calorii negative
46. Macese - alunga oboseala.
47. Macris - este detoxifiant.
48. Marar - degreseaza organismul, are calorii negative.
49. Mei - are multe fibre.
50. Menta - are calorii negative, este diuretica.
51. Mere - au calorii negative.
52. Miere - scade pofta de mancare.
53. Migdale - scad colesterolul.
54. Morcovi - au calorii negative.
55. Mure - sunt laxative.
56. Musetel - usureaza digestia.
57. Napi - diuretic, purifica sangele.
58. Nectarine - au putine calorii.
59. Oregano - intensifica functiile hepatice.
60. Orez basmati - intensifica digestia, racoritor.
61. Orez brun - intensifica digestia.
62. Orz - intensifica functiile hepatice.
63. Papaya - regleaza glicemia.
64. Paducel - reduce aciditatea gastrica.
65. Papadia - intensifica arderile.
66. Pastarnac - este diuretic.
67. Patrunjel - are calorii negative, elimina grasimea.
68. Pepene rosu - este diuretic.
69. Peste - reduce colesterolul, are grasimi bune.
70. Piper - degreseaza organismul.
71. Portocale - au calorii negative.
72. Ridichi - au calorii negative.
73. Rodii - scad colesterolul.
74. Rosmarin - este diuretic.
75. Rosii - degreseaza organismul
76. Salata verde - stimuleaza metabolismul.
77. Salvia - are calorii negative.
78. Schinduf - se consuma semintele sau frunzele, pisate si amestecate cu mancare. Ajuta la digestie si scade nivelul colestrolului. Sub forma de ceai: 2 lingurite la o cana cu apa; are efect antitusiv si laxativ, se bea caldut dupa 3 ore de infuzare.
79. Scoici - regleaza functia tiroidiana.
80. Scortisoara - degreseaza organismul.
81. Secara - grabeste digestia intestinala.
82. Seminte de dovleac - au efect de purificator intestinal.
83. Seminte de floarea-soarelui - au grasimi bune, nu ingrasa.
84. Seminte de in - dreneaza intestinul.
85. Seminte de susan - previn osteoporoza.
86. Sfecla - are calorii negative.
87. Sovarf - este tonic gastric.
88. Spanac - are calorii negative si multe fibre.
89. Sparanghel - are calorii negative.
90. Sofran - accelereaza metabolismul.
91. Tapioca - este un fel de faina obtinuta din tuberculii maniocului, care ajuta la scaderea colestrolului si reducerea stratului adipos.
92. Tarhon - dizolva grasimile.
93. Tofu - contine fibre.
94. Telina - are calorii negative.
95. Urzica - e detoxifianta si laxativa.
96. Usturoi - degreseaza organismul, are calorii negative.
97. Varza - este diuretica si purgativa.
98. Varza chinezeasca - are calorii negative, este foarte satioasa.
99. Varza de Bruxelles - are calorii negative.
100. Vinete - contin multe fibre.
Sursa: internet
100 de alimente fara calorii
dulcesarat
maria elena
at
09 iunie
retete,culinar
100 de alimente fara calorii,
Articole culinare si non-culinare
Pentru persoanele interesate, poate uneori de un real folos, in unele situatii, nestiind de unde sa le aduni pe toate, aceste informatii in legatura cu 100 de alimente fara calorii:
1. Afine - normalizeaza glicemia si au calorii negative.2. Agar - este un gel extras dintr-o alga sub forma de pulbere. Ajuns in organism, absoarbe lichidele si isi mareste volumul, captand grasimile si zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grasimi si zaharuri. Cantitatea optima este de 3 g pe zi. Se poate folosi la supe si sosuri.
3. Alge marine - contin multe fibre.
4. Ananas - contine enzime care dizolva grasimile.
5. Anason - degreseaza organismul.
6. Andive - au calorii negative, stimuleaza secretia biliara.
7. Anghinare - diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute - intensifica metabolismul.
9. Avocado - are proteine vegetale usor digerabile.
10. Broccoli - are calorii negative.
11. Busuioc - degreseaza organismul, are calorii negative.
12. Caise - laxative, ajuta digestia.
13. Cardamonul - este un condiment traditional arab numit si "hell". Cateva seminte luate inainte de masa cu 10 minute, stimuleaza digestia, iar puse in cafea neutralizeaza toxicitatea ei.
14. Carne de curcan - are putine calorii si putine grasimi.
15. Cartofi - se consuma fara grasimi si doar cu alte legume.
16. Castane - ard grasimile.
17. Castravete - are calorii negative, elimina toxinele.
18. Capsune - elimina toxine din organism, au calorii negative.
19. Ceapa - degreseaza organismul, are calorii negative.
20. Chimen - regleaza secretia de enzime.
21. Cicoare - stimuleaza digestia.
22. Cimbru - degreseaza organismul.
23. Cirese - sunt depurative.
24. Coacaze negre - reechilibreaza metabolismul.
25. Coada-calului - mareste procesele de eliminare a toxinelor.
26. Conopida - are calorii negative.
27. Coriandru - reduce balonarea.
28. Cresonul - se poate consuma ca salata, suc, supa sau pentru condimentarea carnii si a legumelor. Are efect antibiotic fara a afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e un bun diuretic si detoxifiant si ajuta la eliminarea grasimii. Ceaiul e bun si contra tusei. Atentie, planta uscata isi pierde puterile curative!
29. Cuisoare - au calorii negative.
30. Dafinul - are marea proprietate de a dizolva si elimina grasimile, iar pentru asta nu trebuie consumat in cantitati mari, cateva frunze puse in mancare sunt suficiente, insa trebuie folosite frecvent pentru ca efectul sa fie vizibil.
31. Dovlecel - are calorii negative.
32. Fasole patata - este purgativa.
33. Fasole verde - are calorii negative.
34. Ghimbir - intensifica metabolismul.
35. Ginseng - elimina toxinele.
36. Graham - are multe fibre.
37. Grepfrut - contine enzime care dizolva grasimile.
38. Gulie - regleaza nivelul glucozei.
39. Hrean - degreseaza organismul.
40. Kiwi - este puternic antioxidant.
41. Lamaie - degreseaza organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce - stimuleaza ficatul si secretia vezicii biliare si imbunatateste digestia. Se foloseste radacina si se consuma ca ceai, infuzie: 2 lingurite la o cana. Se bea dupa masa. Atentie, mareste fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de cateva saptamani poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma - are efect racoritor.
44. Mandarine - reduce indigestia.
45. Mango - are calorii negative
46. Macese - alunga oboseala.
47. Macris - este detoxifiant.
48. Marar - degreseaza organismul, are calorii negative.
49. Mei - are multe fibre.
50. Menta - are calorii negative, este diuretica.
51. Mere - au calorii negative.
52. Miere - scade pofta de mancare.
53. Migdale - scad colesterolul.
54. Morcovi - au calorii negative.
55. Mure - sunt laxative.
56. Musetel - usureaza digestia.
57. Napi - diuretic, purifica sangele.
58. Nectarine - au putine calorii.
59. Oregano - intensifica functiile hepatice.
60. Orez basmati - intensifica digestia, racoritor.
61. Orez brun - intensifica digestia.
62. Orz - intensifica functiile hepatice.
63. Papaya - regleaza glicemia.
64. Paducel - reduce aciditatea gastrica.
65. Papadia - intensifica arderile.
66. Pastarnac - este diuretic.
67. Patrunjel - are calorii negative, elimina grasimea.
68. Pepene rosu - este diuretic.
69. Peste - reduce colesterolul, are grasimi bune.
70. Piper - degreseaza organismul.
71. Portocale - au calorii negative.
72. Ridichi - au calorii negative.
73. Rodii - scad colesterolul.
74. Rosmarin - este diuretic.
75. Rosii - degreseaza organismul
76. Salata verde - stimuleaza metabolismul.
77. Salvia - are calorii negative.
78. Schinduf - se consuma semintele sau frunzele, pisate si amestecate cu mancare. Ajuta la digestie si scade nivelul colestrolului. Sub forma de ceai: 2 lingurite la o cana cu apa; are efect antitusiv si laxativ, se bea caldut dupa 3 ore de infuzare.
79. Scoici - regleaza functia tiroidiana.
80. Scortisoara - degreseaza organismul.
81. Secara - grabeste digestia intestinala.
82. Seminte de dovleac - au efect de purificator intestinal.
83. Seminte de floarea-soarelui - au grasimi bune, nu ingrasa.
84. Seminte de in - dreneaza intestinul.
85. Seminte de susan - previn osteoporoza.
86. Sfecla - are calorii negative.
87. Sovarf - este tonic gastric.
88. Spanac - are calorii negative si multe fibre.
89. Sparanghel - are calorii negative.
90. Sofran - accelereaza metabolismul.
91. Tapioca - este un fel de faina obtinuta din tuberculii maniocului, care ajuta la scaderea colestrolului si reducerea stratului adipos.
92. Tarhon - dizolva grasimile.
93. Tofu - contine fibre.
94. Telina - are calorii negative.
95. Urzica - e detoxifianta si laxativa.
96. Usturoi - degreseaza organismul, are calorii negative.
97. Varza - este diuretica si purgativa.
98. Varza chinezeasca - are calorii negative, este foarte satioasa.
99. Varza de Bruxelles - are calorii negative.
100. Vinete - contin multe fibre.
Sursa: internet
duminică, mai 09, 2010
Ardeiul iute
Ardeiul iute (Capsicum annuum), des folosit la preparatele picante, isi are originea in America de Sud si Centrala. Se aminteste despre aceasta planta pentru prima data in 1493, o data cu calatoriile lui Columb. Fiindca se cultiva usor, ardeiul iute este raspandit in intreaga lume, mai cu seama in tarile cu clima tropicala, cel mai mare producator fiind India.
Ardeiul, dupa cum stim, creste in tufe care pot ajunge chiar si pana la inaltimea de 1 metru. Iuteala ardeilor, poate varia extrem de mult, chiar daca sunt culesi de pe aceeasi planta si in acelasi timp. Ardeii mici sunt foarte iuti, iar semintele precum si vinisoarele interioare sunt mai iuti decat coaja. Ardeii iuti se pot consuma cruzi sau uscati. Cine nu-si aminteste de rezervele bunicii de ardei iuti, insirati pe ata si pusi la uscat, alaturi de siruri de ardei capia rosu?
Ardeii iuti contin capsaicina, care are propietatea de a reduce inflamatiile. Acest condiment trebuie consumat totusi in mod cumpatat, pentru a nu produce iritatii ale stomacului sau ulcer. Ardeii mai contin vitamina C si beta-caroten care intaresc inima, arterele si ajuta la buna functionare a nervilor. Ardeiul iute este bogat in vitaminele A, B1 si B2, C si P. Consumat in doze mici, ajuta la stabilirea unei digestii normale, iar in doze mari are actiune purgativa. Capsaicina din ardeiul iute opreste dezvoltarea celulelor canceroase, previne comotiile si reduce nivelul colesterolului. In medicina chinezeasca se spune ca persoanele ce poftesc la mancaruri condimentate sufera de afectiuni pulmonare.
In sezonul rece, cand apar racelile, este recomandat consumul in timpul mesei a unei cantitati mici de ardei iute, care va pune sangele in miscare, va desfunda nasul, usurand respiratia, si va distruge germenii infectiosi.
Ardeii iuti se pot folosi pentru orice mancare picanta, inclusiv la carnea conservata sau afumata. Se adauga la sosurile picante si se poate servi impreuna cu ciorba sau alte mancaruri.
Iata cateva retete cu ardei iute:
Salata de ardei iute
Ingrediente: 1/2 kg ardei iuti, 1 kg ardei grasi, 1 kg gogosari, 1 kg ardei capia, 3 kg ceapa, 2 l otet, 1 kg zahar, sare dupa gust.
Mod de preparare: Se spala bine toate ingredientele, se curata de seminte si se taie fideluta dupa care se pun intr-un vas incapator si se amesteca bine.Se dizolva sarea si zaharul in otet si se toarna peste zarzavatul taiat. Se pun in borcane, se acopera cu otetul din vas si se asaza in camara. Se consuma la ciorbe si mancaruri satioase.
Shakshuka (reteta traditionala israeliana)
Ingrediente: 1 kg rosii, 4 cepe mari, 6 oua, 1 ardei iute, busuioc, cimbru, piper, chimen.
Mod de preparare: Aceasta este o reteta foarte usoara, chiar si pentru gospodinele incepatoare. Rosiile se dau pe razatoare. Ceapa se taie pestisori si se caleste in ulei pana devine aurie, apoi se adauga sucul de rosii, ardeiul si condimentele. Se acopera si se lasa jumatate de ora sa scada sosul. Se sparg ouale si se adauga in sos ca ouale pt ochiuri. Se mai pune capacul si se mai lasa 5 minute pana se fac ouale, dar sa nu fie tari. Se serveste imediat fierbinte. Optional, in sosul de rosii se mai poate adauga carne tocata, carnaciori sau salam uscat, dupa preferinta.
Salata picanta
Ingrediente: 1/2 conopida taiata in felii mici, 1 lingura sana, 1 lingura ulei de masline, 1 lingura apa, sare, piper, 1 ardei iute rosu taiat marunt, 1 legatura marar, 1 catel de usturoi zdrobit.
Mod de preparare: Dupa ce ati amestecat toate ingredientele, trebuie sa lasati salata la rece cateva ore inainte de a o servi.
Iata cateva retete cu ardei iute:
Salata de ardei iute
Ingrediente: 1/2 kg ardei iuti, 1 kg ardei grasi, 1 kg gogosari, 1 kg ardei capia, 3 kg ceapa, 2 l otet, 1 kg zahar, sare dupa gust.
Mod de preparare: Se spala bine toate ingredientele, se curata de seminte si se taie fideluta dupa care se pun intr-un vas incapator si se amesteca bine.Se dizolva sarea si zaharul in otet si se toarna peste zarzavatul taiat. Se pun in borcane, se acopera cu otetul din vas si se asaza in camara. Se consuma la ciorbe si mancaruri satioase.
Shakshuka (reteta traditionala israeliana)
Ingrediente: 1 kg rosii, 4 cepe mari, 6 oua, 1 ardei iute, busuioc, cimbru, piper, chimen.
Mod de preparare: Aceasta este o reteta foarte usoara, chiar si pentru gospodinele incepatoare. Rosiile se dau pe razatoare. Ceapa se taie pestisori si se caleste in ulei pana devine aurie, apoi se adauga sucul de rosii, ardeiul si condimentele. Se acopera si se lasa jumatate de ora sa scada sosul. Se sparg ouale si se adauga in sos ca ouale pt ochiuri. Se mai pune capacul si se mai lasa 5 minute pana se fac ouale, dar sa nu fie tari. Se serveste imediat fierbinte. Optional, in sosul de rosii se mai poate adauga carne tocata, carnaciori sau salam uscat, dupa preferinta.
Salata picanta
Ingrediente: 1/2 conopida taiata in felii mici, 1 lingura sana, 1 lingura ulei de masline, 1 lingura apa, sare, piper, 1 ardei iute rosu taiat marunt, 1 legatura marar, 1 catel de usturoi zdrobit.
Mod de preparare: Dupa ce ati amestecat toate ingredientele, trebuie sa lasati salata la rece cateva ore inainte de a o servi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)