28 aprilie 2010

Oua umplute-aricei

Timp de preparare: 40 minute (complexitate redusa).
Ingrediente: 4 oua fierte tari, 1 cutie mica de pate de ficat de pasare, 1 ceapa mica, sare, piper, cateva fire de patrunjel verde.
Pt maioneza: galbenusurile fierte, 1 galbenus crud, 1 lingura samnatana(sau 1 lingura danone natur), ulei.
Pt decor: frunze de salata verde, crengute de marar tare.
Mod de preparare: Pt ca nu a trecut criza, doar Pastele si au ramas oua rosii, am aplicat legea lui Lovisier ,,nimic nu se pierde ci totul se transforma. Asadar, m-am gandit sa prepar din ouale ramase oua umplute-aricei. M-am inspirat dintro revista, insa... nefiind specialista in arta fotografica, a iesit ce vedeti. Deci: am curatat ouale, le-am taiat in jumatate, de-a lungul, am scos galbenusurile pe care le-am zdrobit, le-am amestecat cu galbenusul crud, mustarul si am picurat ulei putin cate putin pana am preparat maioneza. Am amestecat maioneza cu 1 lingura smantana, am asezat-o pe o farfurie in asteptarea oualor. Din pateul de ficat, ceapa razuita pe razatoarea cu gauri mici, sare, piper, verdeata tocata bine si 2 lingurite maioneza, am preparat pasta de umplut. Am umplut ouale pe care le-am decorat cu bucati de frunze de ceapa, cu coaja de ridichie rosie(in loc de ochi) si frunza mica de ceapa (in loc de nas). Am asezat ouale pe frunze de salata(o varianta), sau pe pat de maioneza si am decorat cu marar verde. Aceasta-mi este ,,opera de arta culinara!,,
23 aprilie 2010

La multi ani pentru toti sarbatoritii cu numele Gheorghita sau Gheorghe!

La multi ani tuturor sarbatoritilor ce poarta numele sf. Mare Mucenic Gheorghe!
Pt cei ce nu stiau: In fiecare an, la 23 aprilie, il praznuim pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini. A urmat cariera militara si a ajuns comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, imparatul a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine zeilor. Sfantul Gheorghe, pentru ca nu a vrut sa jertfeasca zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie.
20 aprilie 2010

Premii de la Diana

  Am primit aceste frumoase premii de la o prietena draga, Diana, careia ii multumesc si ma bucur ca mi le-a oferit. Eu le voi darui lui: Mari Sidy Danei o blogger-ita tanara Violet
19 aprilie 2010

Carne de porc si cus-cus

Timp de preparare: 2 ore (complexitate redusa).
Ingrediente: 700 g carne porc, 1 ceapa mare, 2 lingurite boia, 50 ml ulei palmier(se poate orice ulei), 2 catei usturoi, piper, 2 lingurite vegeta, sare, patrunjel verde tocat. 200 g cus-cus(o jumate de punga). Se obtin 3 portii de mancare.
Mod de preparare: Eu obisnuiesc de fiecare data cand gatesc carne sa o oparesc. Deci: am oparit carnea, am spalat-o bine. Intrun cratit, am pus uleiul la incins, am adaugat ceapa taiata marunt, am calit-o pana a devenit sticloasa, am adaugat boiaua, carnea, vegeta, piper. Se lasa putin la foc mic, amestecand mereu, apoi adaugam putina apa. Se fierbe la foc domol, mai completam cu f. putina apa, potrivim de sare, daca mai e nevoie. Cand este fiarta carnea, trebuie sa ramana doar putin sos. Stingem focul si presaram verdeata tocata. Separat fierbem cus-cusul respectand instructiunile de pe ambalaj. Cu o strecuratoare mica(pt ceai) se ia cus-cus, se lasa la scurs, se aseaza pe farfurie, iar langa aceasta forma de cus-cus adaugam cateva linguri de tocanita. Se serveste cu salata de cruditati(eu am preparat din: salata verde, ceapa verde, castrevete proaspat, putin ulei, sare si otet). A iesit cam ce se vede.

Ciorba de salata cu leustean, absolut senzationala!




 

Timp de preparare: 45 minute (complexitate redusa).
Ingrediente: 5 capatani de salata verde, 100 ml ulei, 2 oua, 300-400 ml lapte, sare, o legatura leustean, 5 catei usturoi, otet dupa gust, optional smantana.
Mod de preparare: Curatam salata si o spalam in 3-4 ape. Intro oala de 3 litri, punem uleiul la incins, adaugam salata taiata bucati si o calim la foc domol pana se inchide la culoare(eu asa am invatat de la mama ca prin calire se pierde din amareala salatei). Adaugam 2,5 litri apa si fierbem salata, potrivim de sare si otet. Cand ciorba e fiarta, stingem focul, adaugam cateii de usturoi zdrobiti cu clestele pt usturoi si dregem ciorba: saparam galbenusurile de albusuri(eu am adaugat albusurile in oala cu ciorba), punem galbenusurile intrun castron, le batem bine cu furculita, adaugam putina apa(cam 25 ml), amestecam, adaugam laptele(care trebuie sa fie rece si daca e de casa sa fie fiert inainte si apoi racit), amestecam iar. Luam ciorba fierbinte din oala si adaugam peste amestecul de galbenusuri cu lapte, amestecam, apoi adaugam in oala cu ciorba(mai adaugam sare daca este nevoie, intrucat am adaugat lapte). Deliciul acestei ciorbe este leusteanul, pe care il adaugam tocat marunt in oala sau in farfurie. Se poate adauga smantana in farfurie si se serveste cu mamaliguta calda.
 

16 aprilie 2010

Supa de taitei

Timp de preparare: 1 ora si 10 minute (complexitate redusa).
Ingrediente: 5 morcovi, 1 bucata telina, 1 radacina patrunjel, 1 ceapa, vegeta, sare, 4-5 ciocanele de pui, patrunjel verde. 
Mod de preparare: La noi in Ardeal supa de taitei, se face limpede, cea de sarbatoare nu se serveste la masa cu zarzavatul si carnea in ea. Acuma, sarbatorile au trecut, nu am vrut sa mai fac salata de boeuf din zarzavat si atunci l-am taiat bucatele si l-am lasat in supa. Doar ceapa am fiert-o intreaga si am scos-o afara. Sa va spun cum am facut supa. Am oparit carnea, am curatat-o, am spalat-o bine. Intro oala de 3 litri cu apa, am pus la fiert carnita, zarzavatul curatat si spalat, la foc mare. Cand incepe sa fiarba se spumuieste supa si se reduce focul. Fierbem supa la foc domol pana la fierberea carnii si zarzavatului. Separat, fierbem taiteii cum ne indica instructiunile de pe ambalaj, clatim cu apa rece si ii adaugam la supa. Am folosit taitei subtiri si scurti. Deasupra presaram verdeata tocata marunt. Se serveste cu un praf de piper macinat si o bucata de carne(cate un ciocanel). 
Pun si o imagine cu supa  de sarbatoare.

14 aprilie 2010

Premii de la Geta si Lili

Am primit aceste premii frumoase de la
  Geta si Lili
 
 


Vreau sa le multumesc respectuos pt aceste minunate cadouri si sa le ofer cu mare bucurie mai departe: Anastassia Mimi Ochi_verzi Ama
Flori Michelle Elena Vio Medi Veronica Adi  
Si cele 10 lucruri care imi plac:
  1.Sa am pe cei dragi langa mine
  2.Sa-mi stiu familia sanatoasa si fericita
  3.Sa ma joc cu nepoteii   
  4.Sa fie pace pe planeta  
  5.Sa admir frumusetile primaverii  
  6.Sa ma bucur de mireasma florilor  
  7.Sa ma bucur de bogatia toamnei  
  8.Sa privesc cerul senin  
  9.Sa-mi pastrez adevaratii prieteni  
  10.Sa ma bucur de toate minunatiile vietii.  
Va astept cu mare drag sa va ridicati premiile, sa le publicati pe saitul propriu, sa le oferiti cui doriti si sa nu uitati sa postati cele 10 lucruri care va plac.
13 aprilie 2010

Ceafa de porc cu garnitura de ciuperci si cartofi

Timp de preparare: 45 minute (complexitate redusa).
Ingrediente: Ceafa de porc, 1/2 ciuperci pt gratar, 2 cepe vechi, 3 fire de cepa verde, 6 rosioare cherry, sare, piper, patrunjel verde, 4 cartofi, ulei, cubulete de ardei gras rosu (din congelator).  
Mod de preparare: Ceafa se bate, se pipereaza, se sareaza si se pune la fript intro tigaie teflonata. Se prajeste pe ambele parti. Intre timp, se curata ciupercile, se taie bucati, se pun in tigaie cu putin ulei, adaugam rosiile, cubuletele de ardei, ceapa curatata, spalata si taiata pestisori, iar cea verde bucatele. Se lasa totul la foc mic, pana se prepara ciupercile, saram, piperam. Din cartofii curatati si taiati baghete, se fac cartofi pai. Pentru decor am preparat doi trandafirasi din cartofi, inspirandu-ma de la o persoana pe care eu o stimez mult, Alina, pe care am cunoscut-o la intalnirea ,, gustoaselor,, de la Alba-Iulia, anul trecut. Peste ciuperci presaram verdeata tocata. Langa acest fel de mancare, am servit un pahar de vin alb de casa. Am pregatit acest fel de mancare pt 3 persoane.
11 aprilie 2010

Rulada colorata cu spanac




 Timp de preparare: 1 ora (complexitate redusa).
Ingrediente: 200 g sunca presata, feliata f. subtire, 250 g branza de vaca, 500 g spanac, 2 oua, 1 legatura marar verde, 1 legatura ceapa verde, 1 legatura usturoi verde(eu am pus 3 catei, nu am avut verde), 2 linguri faina, piper macinat, putina sare.
Mod de preparare: Spanacul ales, spalat, se fierbe in apa cu sare cateva minute(10 minute), se scurege de apa, se toaca, se pune intrun castron, se adauga mararul, ceapa, usturoiul taiate marunt, 1 ou intreg si albusul de la cel de-al doilea ou, faina, piperul, sare. Amestecam toate ingredientele foarte bine, apoi intindem compozitia intro tava(cu dimansiuni de 23 cm x 34 cm) unsa si tapetata cu hartie de copt, se introduce la cuptorul preincalzit timp de 15 -20 minute. In timp ce se coace foaia de rulada, pregatim umplutura: se amesteca branza cu galbenusul crud, sare, piper. Taiem sunca feliata in fasii subtiri. Se scoate foaia de rulada din cuptor pe o hartie de copt, se ruleaza cu grija si se lasa sa se racoreasca. Desfacem foia de rulada, o ungem cu branza, asezam fasiile de sunca peste branza si rulam foaia din nou, se impacheteaza in hartie de copt si se da la rece. Se taie felii de grosimea unui deget, se serveste alaturi de alte aperitive. Eu am decorat cu felii de lamaie si trandafir din salam uscat, a iesit ce se vede.
Sugestie: puteti prepara aceasta rulada cu ajvar (pasta de ardei) si va avea o culoare frumoasa portocalie inchis.
10 aprilie 2010

Drob de miel

Timp de preparare: 1 ora si 20 minute (complexitate redusa).
Ingrediente: Organe de miel: plamani, inima, ficat, rinichi, splina, bucati de carne de pe burta, prapurele, 3 legaturi de ceapa verde, 2 cepe uscate, 1 legatura marar proaspat, 2 legaturi de patrunjel proaspat, 4 fierte tari, 4 oua crude, sare, piper.  
Mod de preparare: Organele se curata si se spala in apa rece. Traheea plamanilor, se elimina. Rinichii se scot din stratul de grasime care ii protejeaza, se taie in jumatati, se curata partea alba de la mijloc si se indeparteaza pielitele, sa ramana perfect curati. Prapurele se inmoaie in apa calduta, se spala si se lasa in apa pana ii vine randul sa fie folosit. Punem organele le fiert, dupa ce dau in clocot si se formeaza spuma, aruncam apa, clatim bine maruntaiele si la punem din nou la fiert cu apa curata, fierbem cam 25-30 minute(mai vin apoi date si la cuptor). Scoatem organele din apa, lasam sa se raceasca putin, apoi le tocam cu masina de carne alaturi de verdeata si de ceapa. Condimentam cu sare si piper, adaugam cele 4 oua crude si framantam foarte bine totul. Se aseaza prapurele in tava de cozonac(tapetam frumos tava cu el), punem o parte din compozitie in tava, asezam cele 4 oua fierte pe care le acoperim cu restul de compozitie, acoperim cu prapurele si coacem la cuptorul dinainte incalzit cam 25-30 minute.
9 aprilie 2010

Premii dragi de la persoane dragi

Premiu de la Diana
Premiu de la Carmen
 Am primit frumoase premii din partea a doua blooger-ite dragi mie, Diana si Carmen-de la care am aflat ca are radacini ardelenesti si ma bucur tare mult, chiar daca viata i-a randuit traiul in Canada. Le postez in ordinea primirii lor. Ofer cu mult drag mai departe premiile:
Sidy, Mari, Vero, Medi, Menuca, Adi, Alexandrina, AliaAlexa, Violette
.....si tuturor persoanelor care stiu sa-si faca viata frumoasa cu mici oferte cotidiene si doresc sa-si aleaga un premiu expus. Lucrurile marunte fac viata frumoasa! Va invit la premii virtuale.
5 aprilie 2010

Asteptam ,,udatorii,,

In Ardealul meu drag, azi, a doua zi de Paste, dainuie un obicei stravechi, pe care cred ca l-am imprumutat de la maghiarii cu care convietuim de secole. Femeile stau acasa si asteapta udatori. Udatorii sunt barbati, baieti (rude, prieteni apropiati, vecini), care stropesc cu parfum femeile gazda, iar drept rasplata sunt serviti cu oua rosii, prajituri, cozonac. Azi astept si eu udatori.
4 aprilie 2010

Sarbatori fericite de Sfintele Pasti 2010!

Sarbatorile Sfintelor Paste sa va aduca multa sanatate si bine, pace si liniste. Hristos a inviat!
2 aprilie 2010

Vinerea Mare- semnificatie, obiceiuri

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.
1 aprilie 2010

Joia Mare-Obiceiuri


In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta. In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te - nduri si sa ne dai / Cele oua - ncondeiate / De acolo din covate". Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor - un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra. Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model". Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.
Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.
Dar oul, simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite, era folosit si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori. Popoarele Asiei si Europei, care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara, ofereau in dar, prietenilor si vecinilor, oua rosii. Acest obicei, mult practicat in Italia, Spania, Franta, Rusia si chiar in Persia, s-a transmis crestinilor de la pagani. Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. La persi, egipteni, greci si gali oul era emblema universului, opera divinitatii supreme. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator, care creeaza tot si contine in sine totul. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. In dimineata primei zile de Paste, e obiceiul, in Bucovina, de a te spala cu ou rosu si cu bani, ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar, daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste, trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite", dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. Tehnica difera in functie de zona, timp, creatorul popular. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. Mai intai, aici se incondeiau oua crude, apoi fierte, iar azi se inchistresc oua golite de continut. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama, fixat intr-o maciulie a unui bat plat). Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul, iar nu instrumentul. Acum se mai foloseste si penita, in cazul incodeierii oualor cu tus. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara, apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben, apoi rosu, verde, albastru, negru. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de maces, graul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cararea (calea) ratacita, carligul ciobanului, crucea Pastelui, etc. Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata, cu ceara arsa, cu tusuri, etc. La urma, oualor li se da luciu cu lac. In cultura populara actuala, ouale impistrite sunt, mai mult, obiecte de arta. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor, care constituie mandria Pastelui bucovinean. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate si de straini. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor, care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare.